De ce FOARTE MULTE LIMBI SEAMĂNĂ ÎNTRE ELE?
Pe glob există astăzi aproximativ 7.000 de limbi. La prima vedere, ele par extrem de diferite unele de altele, însă o analiză atentă arată că multe dintre ele seamănă surprinzător de mult. De exemplu, cuvintele pentru „mamă”, „tată” sau „trei” din limbi precum româna, latina, greaca, germana sau sanscrita prezintă asemănări evidente. Aceste similitudini nu sunt întâmplătoare, ci indică faptul că aceste limbi au o origine comună.
Lingviștii au observat încă din secolul al XVIII-lea că limbile din Europa și o mare parte a Asiei formează o familie lingvistică. Această familie a fost numită indo-europeană, deoarece cuprinde limbi vorbite de la Atlantic până în India.
Pentru a explica aceste asemănări, cercetătorii au formulat ipoteza existenței unei limbi străvechi, numită proto-indo-europeană, vorbită de un popor preistoric. În timp, acest popor s-ar fi răspândit în diferite regiuni, iar limba lor s-ar fi diversificat, dând naștere limbilor cunoscute astăzi.
Migrațiile indo-europene reprezintă ipoteza conform căreia popoare care vorbeau proto-indo-europeana și limbile derivate din aceasta s-au deplasat în perioada aproximativ 4000–1000 î.Hr., explicând modul în care aceste limbi înrudite au ajuns să fie vorbite pe o arie foarte largă a Eurasiei, de la subcontinentul indian și platoul iranian până în Europa atlantică.
Aceste migrații nu sunt cunoscute din documente scrise, deoarece au avut loc în preistorie. Totuși, o combinație de dovezi lingvistice, arheologice și genetice sugerează că ele au avut loc în mai multe etape și au schimbat radical harta lingvistică a Europei și a Asiei.
